Somnul bebeluşului

Somnul bebeluşului

Veţi observa că nou-născutul doarme în cea mai mare parte din zi şi din noapte, cu pauze în care plânge (atât noaptea, cât şi ziua) pentru a-şi indica nevoile, cerând astfel mâncare, să fie schimbat, să i se dea atenţie. Nopţile nedormite sunt inevitabile în cursul primelor săptămâni, când copilul se adaptează la noua viaţă. Mamele acceptă acest program, dar lipsa de somn poate duce la oboseală extremă. De aceea, profitaţi de orice moment liniştit din timpul zilei şi dormiţi în loc să încercaţi să rezolvaţi toate celelalte problemele casnice (unde puteţi fi ajutată de o rudă sau de prieteni). Se recomandă ca mama să doarmă atunci când doarme şi sugarul.

Cât trebuie să doarmă sugarul?

O întrebare pe care o pun de multe ori părinţii este cât de mult trebuie să doarmă sugarul? Singurul care va da răspuns la această întrebare este chiar copilul. Unii au nevoie să doarmă mai mult, alţii mai puţin. Atâta timp cât cel mic suge viguros, zâmbeşte şi dă toate semnalele că „se simte bine”, după ce a fost plimbat în aer liber şi locuieşte într-o încăpere cu temperatură şi umiditate potrivite (feriţi-l de temperaturi mai mari de 22 de grade!), lăsaţi-l să hotărască singur cât timp doarme. Este bine să nu îl lăsaţi să facă pauze mai mari de 4 ore între mese. Dacă a venit ora mesei şi copilul doarme, nu îl treziţi brusc şi nu îl puneţi la sân imediat. Treziţi-l cu blândeţe, începeţi prin a-l dezveli, mângâiaţi-l încet, atingeţi-i  faţa. După ce se trezeşte verificaţi dacă nu trebuie schimbat, şi doar apoi, după ce v-aţi asigurat că este curat şi treaz, daţi-i să mănânce.

Majoritatea sugarilor dorm în primele săptămâni de viaţă de la un supt la celălalt. Există însă şi copilaşi care sunt trezi mai mult timp şi asta nu datorită unei probleme, ci fiindcă acesta este felul lor de a fi. Dacă aveţi un asemenea copil, nu trebuie să luaţi măsuri speciale (să-i daţi medicamente sau diferite ceaiuri) pentru a-l face să doarmă mai mult decât simte el că are nevoie. După aproximativ 5 săptămâni se va obişnui cu o perioadă mai îndelungată de somn nocturn şi se va culca mai devreme. O să vedeţi că îşi va face un orar special, al lui, de somn şi veghe.

Mulţi sugari se obişnuiesc repede cu ideea că după mese sunt puşi în pat şi adorm imediat. Atenţie, înainte de a pune copilul în pat ţineţi-l pe umăr în poziţie verticală şi băteţi-l uşor pe spate, de jos în sus pentru a elimina aerul înghiţit de copil (râgâit). Este bine să aveţi un prosop pe umăr pentru că uneori aerul se elimină împreună cu mici cantităţi de lapte. Senzaţia de stomac plin va fi deseori suficientă pentru a-l adormi pe sugarul mulţumit. Gâdilatul, chicotelile şi joaca nu îl vor ajuta să adoarmă; are nevoie de o perioadă de linişte, fie în pătuţ fie în braţele dumneavoastră, pentru a se simţi relaxat şi în siguranţă. Pe de altă parte, mulţi copii devin mai activi după ce mănâncă. Este bine ca sugarii să fie obişnuiţi să doarmă singuri în patul lor.

Sugarul mic are uneori nevoie de ajutor pentru a adormi. Puteţi să-l legănaţi cu blândeţe, fără a-l zdruncina, să-l scoateţi la aer, să-i cântaţi, să-l lăsaţi să-şi sugă degetele. încercaţi însă să nu legănaţi copilul în braţe de fiecare dată când se culcă; aceasta poate determina refuzul de a se culca în patul lui.

Încercaţi să stabiliţi o rutină înainte de somnul de noapte, care să includă baia, schimbatul în hainele pentru noapte, masa, joaca, dezmierdatul şi apoi culcarea în pătuţ şi veţi fi ferită de multe probleme mai târziu. De la aproximativ 6 luni, bebeluşul va adormi mai uşor dacă toată pregătirea culcării se face la fel în fiecare seară, deoarece copiilor le plac ritualurile şi rutina; nu le plac schimbările bruşte.

Somnul bebeluşului: pe spate sau pe burtă?

Majoritatea sugarilor se simt mai bine şi dorm confortabil dacă sunt culcaţi pe burtă. Cercetările arată însă că unele accidente grave se petrec în timpul somnului pe burtă; de aceea se recomandă ca sugarul, mai ales cel mic, să fie continuu supravegheat dacă doarme în această poziţie. Pe o parte, cu un sprijin în spate, este mult mai sănătos. Prejudecata care spune că se turteşte capul când copilul doarme pe o parte trebuie combătută energic! De fapt, deformările craniului apar dacă sugarul nu a primit suficientă vitamina D, aceea care previne rahitismul. De cele mai multe ori, copilul îşi alege singur poziţia pentru somn, iar după 6 luni se roteşte până când ajunge în locul şi pe partea preferată.

Cel puţin până la vârsta de 2 ani, nu are nevoie de pernă sub cap; ea poate contribui la unele deformări ale coloanei vertebrale sau – foarte grav – poate sufoca un sugar mic. Din primele zile de viaţă, pentru sănătatea copilaşului, este bine să doarmă cu capul descoperit, dacă în cameră sunt 20-23 de grade C.

Nu fumaţi în preajma copilului (bine ar fi să n-o faceţi deloc!) şi feriţi-l de fumul altora!

Sugarul poate fi culcat într-o cameră separată de cea a părinţilor începând din primele zile de viaţă, cu uşile deschise, astfel încât să fie auzit când dă semne de nelinişte sau îşi cere hrana. în primele luni, copilul poate dormi şi în aceeaşi cameră cu părinţii, în patul sau coşuleţul lui, dar este de dorit să nu fie obişnuit să-şi petreacă somnul chiar în patul părinţilor. Cu toate acestea, dacă mama a născut prin cezariană sau are o boală care o face să se deplaseze greu, pentru a uşura alăptarea de noapte, copilul poate dormi în acelaşi pat cu mama până când aceasta se însănătoşeşte. De asemenea, alăptarea la cererea sugarului, mai ales când este vorba de gemeni, este mult mai comodă dacă mama îi are aproape. De asemenea, când copilul este agitat, când are aşa-zisele „colici” (manifestări zgomotoase ale unei nemulţumiri a sugarului pe care nu o înţelegem) este bine să doarmă pe pieptul mamei sau al tatălui.

Copilului, încă din primele zile de viaţă, îi face bine să fie scos la plimbare cât mai mult timp posibil sau măcar să fie ţinut în curte, pe balcon, pe terasă, cel puţin în faţa unui geam larg deschis, mai ales în timpul zilei, când temperatura de afară este mai mare de minus 10 grade C; pe timp canicular, evitaţi orele de prînz şi mai ales bătaia directă a soarelui. Aerul liber, cât mai puţin poluat, vântul îl liniştesc, îi cresc rezistenţa la îmbolnăviri, îi fac poftă de mâncare.

Mesele de noapte sunt benefice pentru copilul hrănit la sân. Ele îl satisfac pe cel mic şi cresc secreţia lactată. Dacă, din motive temeinice, sugarul nu poate fi alăptat, daţi-i biberonul de seară fără a-l lăsa să adoarmă cu tetina în gură; suferinţe uneori foarte mari ale dinţilor copilului se trag din acest obicei nesănătos al unor familii. Eventual, dacă îi face plăcere, lăsaţi-l să îşi sugă degetul pe care i-l puteţi retrage după ce micuţul aţipeşte.

Dacă se trezeşte în timpul nopţii şi plânge, verificaţi dacă nu trebuie schimbat de scutec sau dacă nu îi este foame. Dacă el continuă să plângă şi după ce a fost schimbat şi hrănit, încercaţi să-l liniştiţi, mângâindu-l uşor pe spate. Nu lăsaţi copilul să plângă! Plânsul sugarului nu este niciodată „răsfăţ“; este dovada unei suferinţe, a unei nesiguranţe, a unei nevoi afective. Prejudecata „plânsul îi face plămâni” este demult depăşită!

prin amabilitatea UNICEF

elefant.ro
| Termeni și condiții | Confidențialitate | RSS SuperMămici |