Noaptea de Halloween

Noaptea de Halloween

Halloween-ul sau Ziua tuturor sfinţilor (All Saint`s Day, All Souls Day) este o sărbătoare în genere păgână, prin care se doreşte celebrarea tuturor sfinţilor din ceruri, numele actual de Halloween venind din engleza veche (All-hallow-even), hallow însemnând “sanctificare”. Sărbătoarea a fost preluată şi de către biserică, prima dată de către Papa Gregorie I, în secolul al şaptelea, prin înlocuirea festivalului Feralia, ce aducea tribut celor plecaţi din această lume. Deşi a fost iniţiată de druizi, recunoscută şi instituţionalizată de romani, americanii au fost cei care au promovat-o şi modelat-o în sărbătoarea zilelor noastre, aceştia preluând vechile ritualuri druidice ale focului (Samhain), anterioare deci creştinismului, ce la rândul lor au fost preluate de către scoţieni (Hallowe`en), galezi (Nos Galengaeof) şi irlandezi (Samhain sau Festivalul  Soarelului).

Regula Imperiului Roman de a şterge obiceiurile păgâne ale barbarilor din tradiţia populaţiilor şi teritoriilor asimilate,  pe măsura noilor cuceriri ale Imperiulului Roman, primii reprezentanţii ai creştinismului,  s-a aplicat şi acestei sărbători. În anul 601, Papa Gregorie cel Mare, cunoscut de altfel şi ca Papă al Dialogului, sanctificat nu doar de către biserica catolică ci şi de către cea ortodoxă, luterană şi anglicană, a considerat mai benefică asimilarea şi modificarea acestui obicei (dar şi a altora) în spiritul creştin decât eliminarea şi pedepsirea celor ce o sărbătoresc.

de unde cumperi costume de bal mascat Halloween?

 

Când se sărbătoreşte Halloween-ul?

 

În zilele noastre, această sărbătoare are loc în noaptea de 31.Octombrie ce coincide cu anul nou celtic. Romanii, când au preluat această sărbătoare, au stabilit-o în data 21 Februarie, apoi în 13 Mai, Gregorie al III-lea schimbându-i data la 1 Noiembrie (probabil tot o măsură de înlesnire a asimilării cultului celt ce o sărbătorea la aceaşi dată), biserica ortodoxă greacă o sărbătoreşte în prima duminică după Rusalii, iar corespondentul românesc al acesteia fiind Noaptea Strigoilor, în ajunul Sfântului Andrei (Noaptea Sfântului Andrei).

 

Simbolistica Halloween-ului

 

Celţii, credeau că în noaptea dinaintea Anului Nou, (31.Oct – 1.Nov) şi înainte de începerea iernii (anotimp asociat cu moartea) era posibil ca cei decedaţi să se întoarcă să îi bântuie sub formă de fantome, să îi sperie, să strice recoltele şi să îi ia sufletele vii înapoi cu ei. Construiau rugi sacrii pentru a sacrifica prin foc recolte şi animale spre a îmbuna zeii, iar la final duceau în casele lor focul ce urma să îi apere pe tot parcursul iernii.  Probabil de aici a apărut dovleacul luminat cu faţă umană de sperietoare. Tot pentru a speria şi a pune pe fugă fantomele, se îmbrăcau în costume făcute din piele şi capete de animale, de aici rezultă costumele de Halloween din ce în ce mai înfricoşătoare.

Irlandezii nu aveau un zeu al morţii, însă sărbătoreau Samhain-ul atribuindu-i puterea de a face iarna mai blândă şi recoltele mai generoase, fiind un festival al recoltei şi al belşugului. Romanii au combinat Halloween-ul cu sărbătoarea Feralia, o sărbătoare dedicată zeiţei Pomona (simbolizată de un măr) prin care se dorea ajutarea celor ce s-au stins să aibă parte pe lumea cealaltă de pace şi odihnă. Participanţii făceau de asemenea sacrificii în onoarea celor morţi, le aduceau ofrande şi se rugau pentru sufletele lor. De la romani s-a preluat astfel obiceiul de a oferi mere pe lângă dulciuri celor ce colindă din uşă în uşă.

În zilele noastre, activităţiile de Halloween includ trick-or-treating (păcăleşte sau tratează colindătorii), focuri în aer liber, baluri mascate şi petreceri în cluburi cu costume cât mai înfricoşătoare, vizitarea “caselor bântuite” şi sculptarea dovlecilor luminaţi.

 

Legenda lui Jack Felinarul

 

Se bazează pe o legendă veche irlandeză despre un zgârcit pe nume Jack.  Într-o zi se afla în pădure şi s-a întâlnit cu Satana, decis să îi ia sufletul. Pentru a scăpa, l-a păcălit să se urce într-un copac şi să îi arunce nişte fructe, însă înainte ca acesta să coboare a desenat în jurul copacului o cruce, astfel încât să îl blocheze. Pentru a îl elibera, a încheiat un pact cu Diavolul, prin care, acesta din urmă urma să nu îl mai caute pe tot parcursul vieţii, şi să nu îi ia sufletul după moarte. Problema a apărut în momentul în care, după moarte, nu a fost primit în Rai, iar diavolul supărat că a fost păcălit, dar şi pentru a îşi ţine legământul, nu l-a primit nici în Iad, dându-i un cărbune care să îi lumineze calea prin întunericul veşnic. Jack a pus cărbunele încins într-un nap scobit şi de atunci umblă în lume neîncetat căutându-şi liniştea, fiindu-i spus Jack Felinarul.

 

Trick-or-treat?

Este un obicei ce a luat amploare începând cu anii 60 în America, prin care copii costumaţi colindă din uşă în uşă şi cer să fie trataţi cu dea dulciuri sau fructe (treat) pentru a nu le face o boacănă sau o şmecherie mai puţin plăcută (trick). Acest obicei s-a practicat încă din anii 1800 în Marea Britanie şi Irlanda, ulterior a fost preluat în America de Nord şi adaptat sub forma de calaverita în Spania şi Mexic.

Pentru a-şi întâmpina colindătorii şi a intra în spiritul sărbătorii de Halloween, proprietarii îşi decorează casa, unii exagerând chiar creând adevărate case bântuite şi pline de senzaţii tari. Majoritatea însă, îşi decorează curtea cu dovleci luminoşi, scheleţi, lilieci şi păianjeni giganţi agăţaţi în copaci, îşi scot de la naftalină costumele de vampiri, monştrii sau personaje faimoase din lumea showbiz-ului şi cumpără cât mai multe dulciuri şi fructe pentru a le face pe plac micuţilor.

 

Halloween-ul românesc – Ziua Sfântului Andrei

 

Ziua Sfântului Andrei sau Ziua lupului ziua de 30 noiembrie, în care lupul prinde puteri miraculoase, devine mai ager, se transformă într-un vârcolac (om lup) şi nimic nu scapă în calea lui. La ţară, ziua se serbează prin odihnă (nu se munceşte) în casă, pentru ca lupii să nu mănânce vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care indrăznesc să plece la drum, în ziua când se spune că Sf. Andrei împarte prada, pentru iarna care începe, fiecărui lup. Ca să îşi apere gospodăria de lupi, se obisnuieşte şi astăzi la să se ungă ţăruşii de la poartă, ferestrele şi pragul uşilor cu usturoi sau să facă cruci de ceară ce se lipesc la vite (la masculi) pe cornul din dreapta.

În această zi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Bătrânii spun că toate animalele vorbesc noaptea, dar cine le ascultă, moare. La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile iar strigoii încep să umble printre oameni.

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele masoară nouă ceşcuţe cu apă pline, şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se masoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul strachinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc şi se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, fetele îşi pun sub cap 41 de boabe de grâu iar dacă visează că cineva îi ia grâul, de asemenea, se vor mărita. O altă metodă folosită pentru cunoaşterea viitorului constă în a privi, la miezul nopţii, între două lumînări aprinse, într-un pahar cu apă neîncepută, aşezat pe cenuşă. În centrul paharului este lăsată să cadă o verighetă care a fost deja sfinţită de preot prin cununie religioasă şi se crede că în verighetă apare chipul ursitului, dacă este privită intens cîteva minute.

| Termeni și condiții | Confidențialitate | RSS SuperMămici |
Moda la preturi mici!vezi oferta!
+