Febra laptelui – Mastita

Febra laptelui – Mastita

Pruncul abia venit pe lume are deja instinctul… comodităţii: nu prea vrea să depună efort la sânul matern. Sau poate „sânul matern” nu i se oferă după regulile tehnice corecte de alăptat? Oricare ar fi cauzele, aţi intrat în febra laptelui şi situaţia trebuie rezolvată grabnic şi pe cât posibil la domiciliul „împricinatului”

Lexicul matern se îmbogăţeşte chiar dinainte ca bebeluşul să vină pe lume cu termeni specifici: febra laptelui, furia laptelui şi mastita vă vor intra în vocabular – şi îi veţi utiliza frecvent în primele zile sau săptămâni de „coabitare” cu noul dumneavoastră mititel membru al familiei. Pentru a preveni pe cât posibil situaţia în care veţi experimenta pe propriul sân termenii de mai sus, am pregătit un mic ghid despre simptomele, factorii de risc şi metodele de preve­nire a acestui moment deloc plăcut din perioada alăptării.

 

Ce are laptele cu febra?!

 

Febra laptelui sau mas­tita afectează una din cinci femei care alăptează, în primele şase luni de viaţă ale bebeluşului. De fapt, perioa­da cu cel mai mare risc o reprezintă primele două luni, când obiceiurile alimentare ale micuţului nu sunt cu totul stabilizate.

Totul începe de la populara furie a laptelui, când, după naştere, sânii ţi se umplu de lapte, volumul lor se măreşte considerabil, pielea se întinde. De regulă, această senzaţie de sâni plini apare la 50-70 de ore după naştere şi tot ce trebuie făcut este să-i daţi bebeluşului să sugă. Mult. De aceea, este foarte importantă menţinerea unei bune şi permanente comunicări cu personalul medical care vă are în grijă după naştere.

Citeste  Lapte de pasăre

Ideea este să fiţi prima şi principala sursă de hrană pentru cel mic, nu să se sature cu lapte praf, iar mămica să se chinuiască în continuare cu sânii umflaţi de lapte matern – alimentul ideal pentru sugar, fără nici o concurenţă artificială.

În al doilea rând, este esenţial să fiţi ajutată pentru a goli tot laptele din sâni folosind pompa electrică ce există în dotarea fiecărei secţii de neonatologie (veţi descoperi că pompa manuală de acasă nu ajută la fel de eficient pre­cum aceasta). Bebeluşul nu va fi în stare să sugă tot din sân, aşa că mai bine puneţi la păstrare lapte matern decât să treceţi la etapa următoare de suferinţă: febra laptelui.

 

Ce este mastita ? Implică renunțarea la alăptat?

 

Mastita este o inflamaţie a sânului care poate fi asociată cu rănirea ţesuturilor, cu infectarea lor sau cu ambele situaţii menţionate. Denumită şi Mastita puerperală poate apărea şi datorită înțărcării – renunţarea la alăptare. Deoarece unul dintre simptomele cele mai proeminente este tensiunea și angorjarea sânului, aceasta este considerată a fi cauzată de conductele de lapte blocate sau de excesul de lapte.

Este o afecţiune relativ comună; estimările variază în funcție de metodologie între 5-33%. Cu toate acestea doar aproximativ 0,4-0,5% din mamele care alapteaza dezvolta un abces.

Cel mai general semn care îţi indică apariţia mastitei este menţinerea temperaturii tale corporale peste 38°C mai mult de două zile. Infecţia se dezvoltă, de obicei, din cauza tehnicilor nepotrivite de alăptat, care duc la un mamelon crăpat şi iritat. Este posibil şi ca bebe să tragă atât de tare, încât să rănească zona. Iar prin pătrunderea bacteriilor în aceste lezi­uni, se ajunge la infecţie, ganglionii axilari cresc în volum şi devin dureroşi, pulsul se accelerează şi apar simptome ca de gripă: febră şi frisoane.

Citeste  Prima lună a noului născut

În afară de golirea incompletă a sânilor şi tehnicile neadecvate de alăptat, cauze ale mastitei pot fi şi: blocarea canalelor galactofore, anemia (scade rezistenţa organismului la infecţii), folosirea unor dispozitive de alăptare care duc la înmulţirea germenilor pe suprafaţa mamelonului (scuturi de protecţie a ma­melonului, tampoane ţinute pe sân pentru absorbţia surplusului de lapte, chingi pentru oprirea lactaţiei, suti­ene nepotrivite etc.).

În concluzie, după ce că aveţi simptomele unei gripe, la ele se adaugă durerea intensă în sâni; implicit, bebeluşul adorat e privit şi drept principala cauză a suferinţei. Ei bine, soluţia salvatoare vine tot de la „vinovatul nevinovat”.

Litera­tura medicală de specialitate recomandă alăptarea cât mai frecventă drept remediu al mastitei. Nu e nici un pericol pentru bebe să primească lapte de la mămica ce strânge un pic din dinţi – dar care va uita curând incidentul. Că de iertat, a iertat deja!

 

Cum îţi uşurezi durerea după alăptat?

 

V-ati hotărât eroic să continuaţi alăptatul. în ciuda iritaţiilor de pe mameloane şi a durerilor incredibile de sâni, îi daţi să sugă cat mai des celui mic, iar între episoadele de alăptare laptele e muls ca sa degajeze sânii de presiune, lată şi câteva sfaturi aplicabile pentru a atenua cât de cât disconfortul:

  1. Comprese calde aplicate pe mameloane înainte de alăptat – ajută la di­latarea canalelor galactofore.
  2. Comprese reci după alăptat, pentru a reduce inflamaţiile.
  3. Exerciţiile de voinţă – chit că doare, ar fi păcat să renunţaţi la imensul potenţial nutritiv al laptelui matern.
  4. !NU începeţi cu de la sine putere tratament cu paracetamol sau antibiotice! Doar medicul poate stabili diagnosticul, cel mai bun tratament şi cea mai bună strategie de alăptare pentru mămicile cu mastită.
  5. Bebelușul nu va fi în stare să sugă tot din sân, așa că mai bine puneți la păstrare laptele matern.
Citeste  Plânsul bebeluşului
rechizitelemele.ro
| Termeni și condiții | Confidențialitate | RSS SuperMămici |
Sandale Ieftinecu 90% discount!
+