Temele pentru acasă sunt şi ale părinţilor? Ne dorim atat de mult note mai bune incat suntem dispusi sa facem noi temele copiilor? Nu este o atitudine sanatoasa, cel putin pe termen lung. Asta nu inseamna ca lasam totul in sarcina scolii. Sunt numeroase “teme” pe care parintii ar trebui sa le faca acasa pentru scoala copiilor lor.

 

vivre.ro

Ar trebui parintele sa se implice la scoala?

Există numeroase articole şi studii care prezintă importanţa comunicării între profesor şi părinte. Acestea au ajuns la concluzia că atunci când un părinte este activ şi se implică în educaţia copilului, toţi vor avea numai de câştigat într-un fel sau altul.

Comunicarea este una dintre cele mai importante strategii pentru a întări legătura dintre părinte şi cel sau cei ce îi învaţă copilul. Sistemul educaţional îşi are limitele şi obstacolele lui, însă toate acestea pot fi depăşite printr-o relaţie de comunicare, încredere şi schimb de informaţii între părinţi şi profesori. Acest articol îşi propune să prezinte câteva sfaturi şi idei în legătură cu relaţia părinte – educator.

Primul pas pentru o relaţie din care în primul rând copilul va putea beneficia este conştientizarea că nu este suficient să fiţi la curent cu performanţele şi pregătirea copilului în sala de şcoală. Foarte important este să primiţi şi să aveţi informaţii curente şi despre comportamentul copilului la şcoală. Nu doar rezultatele sunt importante ci şi persoana copilului în timpul orelor de curs. În plus, ceea ce i se prezintă şi învaţă la şcoală trebuie să fie consolidat în mediul familiar, acasă.

Mulţi părinţi greşesc crezând că este suficient, ba chiar imperativ să laşi profesorul în pace să “îşi facă treaba”.

In fapt, ar trebui pus accent pe faptul că acasă este locul în care, simţindu-se liber şi în siguranţă, copilul are parte de tot ce are nevoie pentru a îşi exprima curiozitatea şi interesul dar şi pentru a asimila materia, de multe ori prea concentrată sau confuză.

Părinţii sunt cei care înţeleg cel mai bine copilul lor. Le cunosc personalitatea şi afinităţile, le cunosc modul de a învăţa dar şi slăbiciunile. Pe de altă parte, profesorii, rar au şansa sau oportunitatea de a se concentra pe individualitatea unui copil în timpul orelor de clasă, şi niciodată nu vor reuşi să cunoască şi să înţeleagă copilul mai bine decât părinţii lui.

Deşi nu există suficient spaţiu de manevră la dispoziţia părintelui spre a influenţa comportamentul copilului în timpul orelor de curs, comunicarea părinte – profesor, transmiterea unor informaţii specifice pot ajuta profesorul să înţeleagă mai bine copilul şi să aplice o modalitate de predare cât mai apropiată de unicitatea specifică a acestuia.

 

Cum ajutam copilul la temele pentru acasa

Modalităţile în care ne ajutăm copilul la lecţii poate fi constructiv pentru copil sau poate fi o sursă de stres atât pentru noi, cât şi pentru el. Modalităţile ideale se înscriu în categoria comunicării asertive, în a-l lăsa să rezolve aşa cum crede de cuviinţă, pentru că el ştie cum a spus „Doamna” la şcoală, şi apoi găsite părţile bune ale temei şi lăudate, observate greşelile şi explicate, dar tot el să le rezolve mai departe, fără a impune o rezolvare pe care el să nu o interiorizeze, să nu o înţeleagă.

De multe ori e de preferat să plece cu tema greşită decât să-i oferim o rezolvare a noastră, a părinţilor, pentru că la şcoală, în partea de verificare a temelor, el îşi va da seama singur de cele greşite.

 

Cand isi face copilul temele?

Temele se rezolvă în orarul optim, între 9-11 dimineaţa sau 15-19, şi nu după ora 22, când părintele se întoarce de la serviciu, pentru că este eliminată posibilitatea unei comunicări asertive, cu înclinaţie pe agresivitate.

În cazul în care părintele nu are timp suficient pentru temele copilului, este de preferat să-l responsabilizeze pe acesta, să-l înveţe să şi le facă şi să şi le verifice singur, încurajându-l şi lădându-l pentru progresele realizate de unul singur.

De fiecare dată, părinţii trebuie să verifice caietele de teme şi să facă aprecieri asupra lor, pentru că aceste caiete reprezintă activitatea principală a copilului, pe care el simte nevoia s-o valorizeze pentru a se motiva mai departe în îndeplinirea sarcinilor şcolare.

  • Sprijinul acordat de părinţi copiilor pentru rezolvarea temelor acasă se poate manifesta în multiple moduri.
    părintele se poate interesa de cât de încărcată este tema pe care copilul o are de rezolvat în ziua respectivă şi va evita suprasolicitarea lui prin cererea de a se ocupa şi de probleme familiale;
  • părintele îl va ajuta pe copil să-şi planifice timpul şi să-şi facă un program oferindu-i diverse recompense pentru respectarea acestuia (de exemplu, o oră de plimbare etc.);
  • părintele îi va crea copilului o ambianţă plăcută, propice concentrării necesare rezolvării temelor pentru acasă şi asigurării randamentului maxim (un spaţiu de lucru adecvat, linişte etc.).

Este important ca fiecare părinte să ştie că pentru fiecare copil în parte condiţiile care asigură randamentul maxim în procesul de învăţare sunt individualizate. De aceea, este bine ca părinţii să urmărească progresele înregistrate de copil şi să adapteze sprijinul acordat în funcţie de nevoile acestuia.

 

Relaţia părinte – profesor

Relaţia dintre părinţi şi profesori este foarte importantă întrucât crează oportunitatea prin care potenţialul copilului în timpul orelor de curs  (dar şi în timpul liber) ajunge la maxim. Copiii care ai căror părinţii comunică mai des cu profesorii, de regulă, au rezultate mai bune la şcoală dar şi o cunoaştere mai bună a consecinţelor şi urmărilor performanţelor şcolare.

Părinţii sunt cei mai buni educatori şi profesori pentru copiii lor. Şi asta pentru întreaga viaţă. Sunt de asemenea cele mai bune modele şi exemple de urmat. Iar dacă profesorii au capabilităţile şi competenţele de a exprima şi prezenta conceptele şi abilităţile ce sunt introduse prin programa şcolară în viaţa elevului precum şi de a sugera diverse exerciţii şi teme pentru acasă, părinţii sunt cei care pot să consolideze acasă prin suportul oferit copiilor.

Sunt multe modalităţi prin care comunicarea dintre părinţi şi profesori poate fi îmbunătăţită. Dacă sunteţi interesaţi în dezvoltarea unei relaţii cu şcoala benefice pentru copilul dvs. următoarele sfaturi vă pot ajuta:

În primul rând, este important de reţinut că relaţia de comunicare dintre părinte şi profesor stă la baza succesului copilului în mediul şcolar – academic. Acest succes reprezintă mult mai mult decât un calificativ, o notă sau un scor, este o garanţie a faptului că elevul  are o înțelegere completă a competențelor și conceptelor care sunt predate în mediul educațional. O înțelegere completă a unui concept este mult mai important decât un scor numeric.

În timp ce calificativele numerice pot da o imagine a nivelului de pregătire a unui elev în faţa unor teste și sarcini, este important să realizăm că un calificativ numeric este, de asemenea, benefic şi pentru identificarea punctelor slabe ale acestuia. Când vine vorba de succesul academic al copilului, este importantă nu doar concentrarea asupra succeselor ci şi identificarea punctelor slabe, întrucât, punând accent pe rezolvarea acestora veți putea crea cadrul perfect pentru ca cunoștințele copilului să se dezvolte în continuare pentru succese viitoare.

Mulți părinți fac greșeala de a sta în expectativă și a lăsa profesorul să identifice eventualele probleme ce ţin de educaţia şi comportamentul copilului la şi în şcoală. Această situaţie trebuie evitată, este esenţială implicarea părintelui, întrucât în cele mai multe cazuri în care o problemă a fost identificată de către cadrul didactic în sala de clasă, deja performanţele copilului sunt mult diminuate faţă de situaţia în care, în urma unei comunicări eficiente se identifică probleme ce încep să se dezvolte, părinţii vor fi capabili de a le identifica mai rapid şi să le rezolve din timp.

În cazul în care programa şcolară şi timpul dvs. permite, este de dorit să vă înscrieți ca voluntar în anumite activităţi şcolare. Acest lucru vă va permite să vedeți modul în care copilul dumneavoastră ascultă, modul în care acesta gândeşte, și cum se ocupă profesorul de educaţia acestuia. Dacă sunteți o prezență puternică în educația copilului, el va începe să dezvolte o înțelegere a importanței educaţiei copilului.

Sperăm că aceste sfaturi vă vor ajuta să găsiţi calea spre o comunicare eficientă cu profesorul copilului tau. Amintiți-vă, comunicarea este o componentă esențială pentru succesul academic al copilului dumneavoastră.

 

Temele pentru acasă

Temele consolidează ceea ce copilul a învăţat la şcoală în timpul zilei. La unii învățarea nu va fi usoara cu exceptia cazului in care se pune accent pe lucrul practic. Iar lucru practic se poate face acasa, atunci cand gandirea copilului devine imersiva in materia studiata. Acest lucru este de o importanță deosebită pentru matematică și abilități de gândire critică.

Uneori temele aduc abilități suplimentare care nu sunt predate la școală din cauza lipsei de timp sau de resurse. Aceasta este o “extindere” a efectului temelor pentru acasă.

 

Temele si autodisciplina

Temele induc auto-disciplina, se invata gestionarea timpului, aptitudinile organizatorice, abilitatile de concentrare, și auto-responsabilitatea. Auto-disciplina este o abilitate cheie in viață care pot fi învățata doar prin practica.

Realitatea este că majoritatea copiilor nu se apuca cu voiosie sa isi faca temele, suntem intr-o lume in care exista multe alte lucruri interesante si infinit mai simplu accesul la acestea. Odata cu aparitia gadgeturilor electronice care prind toate simturile copilului, e greu sa faci temele atrăgătoare.

Ca un părinte, tutore sau altă persoană responsabilă pentru a insufla copiilor să-și facă temele, trebuie sa ajungeti la un acord cu copilul dar în același timp sa fiti pregătiti in a stabili limitele și asteptarile dvs. si ale copilului.

Faciliteaza nu impune

Fii un facilitator, mai degrabă decât o forță. Puteți linguși, invoca, striga, ameninta, mitui, dar nici unul dintre acest comportament negativ și reciproc epuizant nu vor face copiii dvs. sa asculte si sa inteleaga. Sigur, ei vor răspunde la amenințările imediate de retragere a privilegilor , dar acest lucru nu se va transforma într-un comportament de lunga durata de a isi face temele. Scopul este de a facilita procesul de teme cât mai mult posibil.