Alfabetul scurt al vitaminelor importante

Alfabetul scurt al vitaminelor importante

Vitaminele au funcția de a accelera anumite reacții care au loc în organismul nostru și sunt substanțe chimice organice necesare în cantități mici pentru ca organismul să fie sănătos. Vitaminele nu cuprind alți nutrienți esențiali cum ar fi mineralele, acizii grași esențiali sau aminoacizii esențiali.  Termenul a apărut în 1912, când a fost introdus de către bio-chimistul polonez Casimir Funk, care, crezând că toate vitaminele sunt amine (compuși organici care conțin grupa amino Nh2 legați de un carbohidrat) a alăturat prefixul vita (viață).

Vitaminele solubile în grăsimi pot fi păstrate ca rezervă în organism și sunt toxice când sunt luate în exces. Vitaminele solubile în apă nu sunt păstrate în organism fiind eliminate de exemplu prin urină, cu excepția vitaminei B12, rezerva acesteia aflându-se în ficat.

Un organism poate supraviețui pentru un timp fără vitamine, deși deficitul prelungit de vitamine poate duce la boli, de obicei dureroase și potențial fatale. Rezervele organismului de vitamine pot varia foarte mult; un adult poate avea un deficit de vitamina A sau B12 de un an sau mai mult înainte să apară vreo boală, în timp ce în lipsa vitaminei B1  nu va rezista mai mult de două săptămâni.

Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuiesc obținute obligatoriu prin alimentație.

Vitaminele A, D, E și K sunt solubile în grăsimi iar B-urile (opt la număr) și C-ul sunt solubile în apă.

 

Vitamina A 

 

Vitamina A ajută vederea (în special cea nocturnă) și contribuie la frumusețea pielii, la formarea oaselor și a dinților, protejează contra infecțiilor, necesară în funcția de reproducere.

Lipsa ei provoacă probleme de creștere, tulburări de vedere și duce la pierdera elasticității pielii.

Citeste  Astmul bronsic la copil

Vitamina A se găsește atât în alimentele de origine animală: ficat, unt, galbenuș de ou, lapte, brânză dar și în cele de origine vegetală: morcov, spanac, fasole verde, mazăre, ardei verde și capia, salată verde, urzică.

 

Vitamina B (vitaminele B)

 

Vitamina B de fapt reprezintă un complex de câteva zeci de vitamine (vitaminele B), care coexistă de regulă în aceleași mâncăruri, fapt ce le-au determinat ca acestea să lucreze deseori împreună la susținerea metabolismului, menținerea pielii sănătoase și tonusului muscular, întărirea funcționării sistemului imunitar și a sistemului nervos. Denumind-o generic Vitamina B, aceasta participă la dezvoltarea și diviziunea contribuie la formarea celulelor in sânge, reglează activitatea ficatului, contribuie la menținerea sănătății pielii și a peretelui intestinal. Aceste vitamine sunt prezente în cereale,drojdia de bere, legume, brânză și ficat.

Vitamina B1 

Vitamina B1, denumită şi tiamina, ajută la transformarea glucidelor și grăsimilor în sânge și combate anumite afecțiuni precum pareze, accidente vasculare, hepatice, dezechilibre acido-bazice. Lipsa vitaminei B1 duce la neurodegenerare și apoi la deces, cauze a acestei lipse pot fi tiaminizele (din pești cruzi de apă dulce, ferigi, scoici crude de apă dulce), anti-tiaminicii în exces (ceaiul și cafeaua) și binențeles malnutriția. O concentrație foarte scăzută de tiamină o putem regăsi în cazul persoanelor ce suferă de alcoolism cronic. Se găsește în carnea de porc, ficat, rinichi, legume uscate, paine, fulgi de cereale, orez integral, drojdie de bere și tărâțe de grâu, legume și lapte.

Vitamina B2 

Aceasta participă la degradarea proteinelor, glucidelor și grăsimilor, indicată la alăptare, conjunctivită, alergii, enterocolite, tulburări de absorbție a fierului și este esențială în producerea de energie și alături de vitamina A la procesul vederii. Se sintetizează în organism din lapte, ciuperci, brânză, rinichi, ouă, drojdii și cereale integrale (griș).

Citeste  Un pic până la naştere
Vitamina B3

Cunoscută drept şi ca Vitamina PP are rol în prevenirea nivelului ridicat de colesterol în sânge și la prevenirea pelagrei (pielea groasă), o boală întâlnită în unele părți ale lumii ce consumă mari cantități de porumb. Pentru prevenirea acestei boli se recomandă o dietă ce conține legume, ciuperci, pește, ouă și lapte.

Vitamina B5

Vitamina B5 sau acidul pantotenic, este sintetizat de plante și necesar în alimentația vertebratelor. Doza zilnică recomandată este de 5mg la femei și 7mg la bărbați și ajută la sinteza colesterolului, a hormonilor și la metabolismul lipidelor. Se regăsește în majoritatea felurilor de mâncare însă în concentrații mai mari în ouă, nuci și fructe.

Vitamina B6

Rolul major al acesteia este în conversia triptofanului în serotonină și stă la baza altor compuși necesari organismului (fosfații PLP și PMP). Impactul Vitaminei B6 este greu de apreciat singular întrucât  majoritatea elementelor chimice din organism depind de B6. Alimente bogate în vitamina B6 sunt ficatul, carnea de pasăre, ardeiul gras, peștele, fasolea verde, salata, germenii de grâu, drojdia și bananele.

Vitamina B7

Este utilizată în medicină în combaterea anumitor tipuri de dermatite fiind un cofactor enzimatic. Vitamina B7 intervine in metabolismul proteinelor, lipidelor si glucidelor, contribuie la functionarea normala a pielii si a mucoaselor, combate starile de oboseala etc. Actiunea benefica a biotinei sporeste prin asociere cu vitaminele A, B2, B3 si B6, fiind diminuata in cazul consumului de alcool. Alimente bogate în B7 sunt: cartofii, drojdia de bere, fasolea uscată, roșiile și spanacul. Albușul de ou în stare crudă împiedică absorbția vitaminei B7 de către organism.

Vitamina B9

Acidul folic, sau Vitamina B9 a fost descoperită în 1941 având impact asupra diviziunii celulare și replicarea ADN-ului. Deficianța de acid folic dă următoarele simptome: anemie, scăderi în greutate, diaree și uneori cancer. Mâncăruri ce conțin importante resurse de acid folic sunt: spanacul, salata, ridichile și sparanghelul, fasolea, broccoli, cerealele, gălbenușul oălelor, rinichii și ficatul. Cantități moderate se regăsesc și în alune, portocale și banane.

Citeste  Arunca tigaile din Teflon! Gateste sanatos si spune NU TEFLONULUI!
Vitamina B12

Este un compus coordinativ și ține loc de coenzimă în cadrul unor procese metabolice. Începând cu anul 1926 când a fost descoperită, participă activ la metabolismul proteinelor, lipidelor și glucidelor, la funcționarea normală a celulelor în special a celor din măduva osoasă. În medicină este utilizată la tratarea anemiei iar organismul uman o poate sintetiza din ficat, pește, cașcaval, ouă, lapte.

Toate B-urile sunt solubile în apă, prin urmare excesul se elimină prin urină, și de aceea este important ca zilnic să reintroducem sursele de vitamina B în organism.

Vitamina C 

 

Aceasta se numește și antiscorbutică, deoarece lipsa ei provoacă o boală gravă,numita scorbut. Rolul vitaminei C este de a apară celulele și de a crește rezistența corpului la infecții prin producerea de colagen în țesutul conjunctiv, fibre ce sunt prezente în întreg organismul (colagenul fiind însă prezent într-un procentaj ridicat în piele, membranele mucoase, dinți și oase). Este și un puternic antioxidant. Necesarul de vitamina C variază de la 35-65mg pe zi la un copil până la 100mg pe zi la adolescenți și adulți. În cazul fumătorilor necesarul este de până la 125mg pe zi.

Un continut bogat in vitamina C au în general plantele și legumele: cătina de gard (2500mg la 100g), măceșul (2000mg la 100g), coacăzele(200mg la 100g), broccoli (90mg la 100g) ardeiul iute, căpșunile, ardeii și varza și portocalele și lămâile (50mg/40mg la 100g). Climatul, solul, timpul de coacere, transportul dar și varietatea plantelor influențează cantitățile de vitamina C din acestea.

Vitamina C poate fi sintetizată de organismul uman și din alimente de origine animală: ficatul de vițel crud (36mg la 100g), creierul de miel fiert (17mg la 100g), lapte de vacă proaspăt (2mg la 100g).

Se recomandă consumarea fructelor și legumelor în stare proaspată, deoarece prin fierbere conținutul de vitamina C se reduce, deși unele observații recente sugerează și interpretează că:

– vitamina C se va dilua în apa de gătit, prin urmare aceasta nu se distruge;

– s-a supraestimat puterea temperaturii și a timpului de fierbere în dispariția vitaminei C din produsul fiert, fiind necesare mai mult de 2-3 minute la fierbere;

– diferitele produse își scad concentrația în proporții diferite, de exemplu broccoli la fierbere pierde mai puțină vitamina C decât la alte legume. În orice caz este recomandabil să consumați fără a fierbe fructele, legumele și plantele ce sunt permise a fi mâncate proaspete.

 

Vitamina D 

 

Generic această vitamină reprezintă mai multe D-uri, însă în principal D2 ergocalciferol și D3 colecalciferol) este numită şi vitamina antirahitică și favorizează depunerea de calciu în oase. În lipsa ei, oasele devin fragile, nu au o dezvoltare armonioasă și se instalează boala numită rahitism. Pentru ca vitamina D3 să fie asimilată în organism este necesara expunerea corpului la soare, producându-se în piele prin reacția unor compuși la razele ultraviolete la anumite lungimi de unde . Această vitamină se găsește în pește, ficat, untură, brânză și lactate etc.

 

Vitamina E

 

Participând la formarea și protejarea globulelor roșii și ale țesuturilor, este indicată în cazul sterilității ambelor sexe, vărsăturilor, tulburărilor neuromusculare în timpul sarcinii, hepatitei endemice și cronice, distrofii musculare, insuficiență cardiacă, psoriaziz, acnee. Poate fi preluată din uleiuri de germeni de porumb și de floarea soarelui, semințele de floarea soarelui, alune, spanac, pâine neagră, unt, varză și ouă.

 

Vitamina K 

 

Vitamina K, numită și antihemoragică, ajută la coagularea sângelui dar și la formarea oaselor. Este prezentă în spanac, roșii, varză, salată verde, mazăre, urzici, ouă, lactate, cereale. Lipsa acestei vitamine duce la oboseala, scaderea poftei de mancare, anemie.

top-shop.ro
| Termeni și condiții | Confidențialitate | RSS SuperMămici |
Sandale Ieftinecu 90% discount!
+