Manualul părintelui (doar 100 de lucruri de ştiut)

Manualul părintelui (doar 100 de lucruri de ştiut)

36. Puteți comunica cu bebeluşul jucându-vă cu el și acordându-i atenția cuvenită, puteți chiar să-i vorbiți (chiar trebuie) deoarece la această vârsta el acumulează vocabularul pasiv, adică va ajunge să vă înțeleagă. ebelușilor le va place să le citiți, să vă audă vocea caldă, ritmul vorbelor, respirația și bătăile inimii dvs., chiar dacă nu pot înțelege ce le spuneți.

37. Va învăța ce înseamnă să aibă un prieten și să fie un bun prieten din relația ta cu el. Tu eşti universul lui, primii paşi îi va face exact la fel cum te vede pe tine că îi faci.

38. Ajută-l să se gândească la ceea ce contează cu adevărat în viață, ajută-l să vadă, să înţeleagă şi să respecte, adevăratele valori în viaţă. Aceste valori trebuie să fie ale tale.

39. Iubeşte-l, doreşte-l şi respectă-l, astfel va căpăta încredere în explorarea lumii și va vedea că are toate șansele să se descurce bine în viață.

40. Copiii au nevoie de timp și exercițiu astfel încât încercările lor să se materializeze în atingerea scopurilor propuse. Frustrarea nereușitei îi poate demotiva și chiar enerva, prin urmare suportul tău este determinant.

41. Nu cu banii devin copii fericiţi, învaţă-i să se definească prin ceea ce sunt şi nu prin ceea ce au.

42. Fii întotdeauna sigur pe tine și consecvent, arată-i că și tu îți acorzi ție respect.

43. Contează să ai o relaţie strânsă cu copilul dar mai mult decât atât, o relaţie bună!

44. Gândiţi pragmatic şi realistic. Daţi-le instrucţiuni ce ştiţi că pot fi duse până la capăt în concordanţă cu dezvoltarea psihică şi a vârstei copilului. Nu vă aşteptaţi că un copil în vârstă de 3 ani poate să se îmbrace singur într-o manieră corespunzătoare sau cu un efort minim. Nu puteți să pretindeți unui copil să facă ceva ce nu este capabil să facă la vârsta lui. Însă uneori așteptarile din partea părinților sunt benefice pentru copil, stimulându-l și provocându-l.

45. Când îl întrebați despre cum a fost la școală trebuie să simtă că premiza discuţiei este dragostea şi grija ce i-o purtaţi și nu că doriți să aflați informații într-o manieră demnă de un spion.

46. Copiii sunt unici, ei nu se afla în competiţie cu nimeni altcineva ci doar cu propriile lor limite, nu ar trebui comparați cu alții. Nu vă simţiţi lezaţi în momentul în care un alt părinte vă povesteşte despre o realizare a copilului lui (de exemplu primele cuvinte sau mersul pe bicicletă). O face din bucurie împărtăşindu-vă un moment fericit şi nu pentru a demonstra ceva. Să nu vă simţiţi niciodată jenată să vă exprimaţi la rândul dvs. laudele la adresa copilului dvs. Iar dacă o faceţi în preajma lui este şi mai bine!

Citeste  Ajutor (scrisoare deschisă a unui copil)

47. Impuneți pedepse ce le poți apoi respecta. Evitaţi ameninţări, cum ar fi “Dacă stropești când te joci în cadă, niciodată nu am să te mai las să te joci din nou în apă.”

48. Pentru un copil orice tip de atenţie este mai bună decât ignorarea, prin urmare va căuta în lipsa atenţiei pozitive, atenţia negativă sub forma pedepsei sau expunerea la critici.

49. Împărtășiți sentimentele. Fiți empatici. Bucuria este deplină numai când este împărtăşită cu cei dragi iar suferinţa devine mai uşoară, dacă are cine să îl aline, să îi oferim un umăr pe care să plângă.

ppt.ro

50. Dacă simţiţi că frica micuţului vă induce panică, este esenţial să găsiţi mai întâi mijloacele de a învinge propria frică. Altminteri, nesiguranţa părintească este nu doar remarcată de copil, dar este interpretată drept o confirmare a temerii lui.

51. Dacă micuţul obţine cadouri, recompense, un plus de atenţie şi în general lucruri bune ori de câte ori manifestă frică, va deprinde repede că asta îi poate aduce beneficii proporţionale cu manifestarea temerii. Şi, normal, nu va dori să renunţe la ea pentru că îi este utilă.

52. Frica poate fi un mesaj ce trebuie descifrat corect. Ea poate ascunde o nevoie. Dacă râdeți de fricile lui, copilul nu va scăpa de ele, ci va încerca să le ascundă, fapt ce poate avea consecinţe negative în plan psihic.

53. Produsele pentru siguranţa copiilor nu sunt înlocuitorii responsabilităţii şi supravegherii adulţilor, acestea nu substituie ochii, urechile şi inteligenţa dvs.;

54. Copilul nu trebuie privat de joacă, timpul alocat acestei activități nu trebuie înlocuit cu alte task-uri (ce oricum îi vor ocupa toată viața), tocmai pentru a ajunge ceea ce noi ca părinți ne dorim: un adult puternic și echilibrat din punct de vedere psihic și fizic, învingător și corect în gândire, să deosebească binele de rău. De exemplu cu copiii mai măricei, nu înlocuiți cititul unei povești cu o sesiune de învățare a unui manual.

Citeste  Abilitatile sociale ale copilului

55. Citindu-i o poveste și observându-i reacțiile, poți descoperi, dezvolta și ajuta partea sentimentală a copilului, iar acesta va avea parte de confortul de a fi înțeles și va asimila această înțelegere a sentimentelor cu dragostea dar și cu susținerea în fața unor sentimente ca frica și grija.

56. Poveștile pentru copii trebuie să fie simple și scurte, pentru a le ține atenția micuților și pentru a le insufla dorința de a mai asculta încă una. Evitați să aveți cărți ce prezintă o categorie de oameni sau de breslă ca fiind de fiecare dată cei răi sau cei buni, alegeți povestiri variate se va plictisi de tânărul cel puternic care tot timpul învinge zmeul. Nu îi stricați plăcerea de a asculta sau citi povești.

57. Copiii mai mici trebuie supravegheaţi în permanenţă în preajma apei astfel încât să puteţi interveni imediat. Aceştia se pot îneca şi la o adâncime a apei de doar 5 cm! Copiii mai măricei NU pot supraveghea copiii mai mici. Nici un echipament de protecţie (plută, colac, saltea) nu înlocuieşte supravegherea copilului de către un adult.

58. Alăptatul la sân face să se statornicească o relaţie intimă între mamă şi copil. Copilul simte căldura corpului tău, îţi aude bătăile inimii, care-i sunt familiare şi-ţi simte mâinile cum îi mângâie tandru căpşorul. Aici e locul unde el se simte cel mai fericit. Alăptează cât poți de mult însă începe diversificarea la timp. Dacă, din anumite motive, eşti în imposibilitate de a-ţi alăpta copilul la sân, poţi folosi una dintre multiplele formule existente iar aceasta, cu siguranţă, nu te va face să te simţi o mamă mai puţin bună. N-ai nici un motiv să-ţi faci mustrări de conştiinţă, fiindcă mult mai important e ca bebeluşul să fie hrănit într-o atmosferă de afecţiune, destinsă, decât să-l alăptezi împotriva voinţei.

59. Regimul alimentar în perioada în care alăptezi este la fel de important ca cel din perioada sarcinii. Renunță la ţigări şi alcool, fiindcă substanţele dăunătoare pe care le conţin vor fi transferate copilului prin lapte şi îi pot face rău.

60. Trata­mentul afecțiunilor se face strict la indicaţia medicu­lui.

61. Cunoașterea mediului înconjurător se face prin simţuri, bebeluşul va explora bagând totul în gură, încercând să atingă toate lucrurile, nu-l pedepsiți niciodată pentru asta, ci faceți mediul lui ambiant cât mai sigur.

Citeste  Îmbunătăţeşte-ţi memoria!

62. Problemele în familie se rezolvă între adulți. Dacă vă vede supărați în preajma lui se va gândi că a făcut ceva rău, că el este de vină și nici nu va reuși să știe de ce dă singur vina pe el.

63. Nu încurajați bebeluşul să folosească premergătorul.

64. Bebelușilor tind să le placă vocile cu tonalități înalte și spuse cu o față expresivă (acesta este și unul din motive pentru care mulți dintre noi când vorbim cu un bebeluș “ne prostim” spre a îi crea plăcere). Ascultă-ți bebelușul și copiază sunetele pe care acesta le face, acesta va interpreta că este ascultat, înțeles și că face parte din discuție, fiind primul pas în a îl învăța să vorbească.

65. Nu au total dezvoltate noţiunile de timp şi spaţiu, prin urmare tot ceea ce văd sau aud că se întâmplă vor crede că se întâmplă sau că se va întâmpla în apropierea lor, totul se învârte în jurul lor, aveţi grijă în momentul în care discutaţi cu ei sau în faţa lor despre anumite chestiuni (dezastre naturale, ştiri negre sau evenimente radicale).

66. Nu utilizaţi sperieturi de genul: dacă nu eşti cuminte te duc la spital sau te las la grădiniţă. Copilul se va conforma probabil însă va prinde frică de medic sau dusul la grădiniţă sau creşă va deveni o activitate la care se va opune rezistenţă.

67. Când mergeţi la doctor, rămâneţi calmi și nu arătaţi sub nicio formă agitaţie, teamă sau ingrijorare de faţă cu el, chiar dacă diagnosticul nu este tocmai optimist.

68. Într-o familie bântuită de violenţă, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranţă, de viaţă ordonată, de dragoste) sunt profund neglijate. Funcţiile parentale nu mai pot fi împlinite. O mamă victimă a violenţei soţului este mai puţin capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare copilului. Luaţi atitudine!

69. Acordă-i cât mai multă afecţiune fizică pe  lângă cea verbală, copiilor le place să fie strânşi în braţe sau ţinuţi de mână.

70. Nu îmbunătăți ceea ce copilul dvs. a creat, făcut sau finalizat decât dacă este absolut necesar sau dacă vi se cere. Altfel, observându-vă, acesta poate fi uşor descurajat.

citeşte pagina următoare

top-shop.ro

Pages: 1 2 3

| Termeni și condiții | Confidențialitate | RSS SuperMămici |
Sandale Ieftinecu 90% discount!
+