Invatamant alternativ: Waldorf, Step by Step, Montessori, Planul Jena, Freinet

Invatamant alternativ: Waldorf, Step by Step, Montessori, Planul Jena, Freinet

Pedagogia Montessori

“Sa nu faci niciodata pentru un copil ceea ce poate face singur.” (Maria Montessori)

Maria Montessori, pedagog şi medic italian, prima femeie medic a Italiei, a înfiinţat în 1907 ’’Casa dei bambini’’ pentru copiii de 2-6 ani ai căror părinţi erau în căutare de lucru. Similară grădiniţei aceasta casa era o comunitate educativă care nu se substituie, ci completează şi desăvârşeşte educaţia copilului în familie.

Conceptul de respect pentru copil – ca individ cu personalitate si potenţial unice – este esenţial în pedagogia Mariei Montessori.  Pedagogia Montessori are drept principiu de bază educaţia necesară, adecvată şi continuă – tendinţe ale reformelor actuale din educaţie care confirmă ideile Mariei Montessori şi le fac aplicabile în practică. Ca atare, prin pedagogia Montessori se urmăresc promovarea drepturilor copilului, extinderea şi intensificarea educaţiei timpurii şi educarea părinţilor, formarea deprinderilor de activitate intelectuală intensă şi continuă, de adaptabilitate şi de asumare a schimbărilor; creşterea rolului mediului educativ în ansamblul educaţiei, în familie şi în comunitate.

Într-o clasă Montessori copiii desfăşoară activităţi din viaţa cotidiană, care învaţă copilul obişnuinţe pozitive despre muncă, încurajează dezvoltarea conceptualizării şi a aptitudinilor de a observa. Aproape toate lecţiile sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de activităţi pe care educatorul îl gândeşte şi îl pune în practică în funcţie de interesul şi nivelul la care se află copilul.

Toate materialele din clasă sunt uşor accesibile şi la dispoziţia copiilor, aşezate pe rafturi joase. Copilul este liber să aleagă dintre materialele care i s-au prezentat anterior şi după ce termină de lucrat cu ele ştie că trebuie să le aşeze pe raft în acelaşi loc şi în aceleaşi condiţii, gata pentru următorul copil interesat de aceeaşi activitate.

Citeste  10 sfaturi utile si practice pentru siguranta copilului in scaunul auto

În clasele Montessori copilul se poate mişca liber dintr-o parte a clasei în alta, ascultând de propriul lui impuls interior. Cu timpul, exerciţiul alegerii devine obişnuinţă, adică se dezvoltă capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria persoană.

Într-o grupă de grădiniţă Montessori copiii sunt organizaţi pe trei nivele de vârstă, între 3 şi 6 ani. Copiii care au început anul acesta grădiniţa la 3 ani vor fi în aceeaşi clasă încă doi ani de acum înainte. Acum sunt cei mai mici, peste doi ani vor fi cei mai mari. Un proces de creştere şi dezvoltare pe care ei înşişi îl sesizează cu mult entuziasm. În felul acesta relaţiile dintre copii în cadrul orelor de program seamănă mult mai mult cu viaţa din afara şcolii, adică cu viaţa reală.

Un alt aspect deosebit este faptul că în clasa Montessori există un singur exemplar al fiecărui material, ceea ce înseamnă că un singur copil poate desfăşura activitatea care implică acel material. În mod implicit, dacă un alt copil vrea să folosească acelaşi material va trebui să aştepte până ce colegul lui termină activitatea şi aşază materialul înapoi pe raft. La începutul anului se pot crea conflicte, dar in timp acceptarea devine obişnuinţă. În mod indirect, se educă astfel respectul pentru lucrul altuia şi răbdarea de a aştepta să-ţi vină rândul.

Scopul metodei Montessori este așadar educația, nu școlarizarea. Iar a educa înseamnă, etimologic vorbind, a scoate la lumină potențialul (lat. ex. ducere = a extrage).

Maria Montessori a creat materiale educaţionale (mijloace didactice) specifice pentru copiii cu care a lucrat, ca raspuns la nevoile individuale de dezvoltare ale acestora. Jucarii Montessori puteti vizualiza aici.

Citeste  Influenţarea comportamentului prin atenţie

Există patru stadii de acţiune cu aceste materiale:

  • Introducerea – educatorul prezintă materialele senzoriale unui singur copil ori, ocazional la mai multi copii. Scopul prezentarii este stimularea interesului si demonstrarea lucrului cu aceste materiale.
  • Manipularea – realizarea de catre copil a lucrului cu materialele.
  • Repetiţia – nevoia de repetiţie este modul copilului de a-şi perfecţiona noile abilităţi.
  • Crearea varietăţii – aplicarea informaţiilor şi abilităţilor la situaţii noi.

În România a existat o Asociaţie Montessori încă din anul 1933, reactivată în 1990. În circuitul acestei alterantive au intrat însă din păcate puţine unităţi şcolare (8 din 4 judeţe).

Diferenţele între învăţământul tradiţional şi cel alternativ puteţi găsi aici.

Scoala Waldorf | Scoala Step by Step | Pedagogia Montessori | Planul Jena | Pedagogia Freinet

zenda.ro

Pages: 1 2 3 4 5

| Termeni și condiții | Confidențialitate | RSS SuperMămici |
Sandale Ieftinecu 90% discount!
+