Glutenul este o proteină de origine vegetală, întâlnită preponderent în cereale precum grâul, ovăzul, orzul sau secara. Glutenul se găseşte şi într-o mare parte a produselor de pe piaţă: paste, mezeluri, bere, pastă de dinţi şi chiar medicamente. Elasticitatea unui aluat frământat din făina cerealelor este dată de către gluten. Proteinele care formează acest gluten sunt responsabile de existența sau inexistența acestei proprietăți a aluatului. Această elasticitate este prezentă în aluatul din grâu.

 

depurtat.ro

Semne ale intoleranţei la gluten

 

De cele mai multe ori, celiachia se dezvoltă încă din copilărie. Din cauza absorbţiei deficitare, creş­terea şi dezvoltarea copilului pot fi defectuoase. Simptomele acestei boli au o oarecare ciclicitate, ele apar şi dispar fără un motiv coerent. Este consi­derată o afecţiune ereditară, iar simptomele bolii apar la bebeluşi în special între 9 şi 18 luni:

  • diaree, balonare;
  • scădere în greutate sau stagnare;
  • malnutriţie (datorată malabsobţiei), anemie;
  • balonare, scăderea poftei de mâncare;
  • agitaţie şi iritabilitate;
  • erupţii pe piele în cazul Dermatitei herpetiforme Dühring, şi poate apărea alături de: diabet insulinodependent, epilepsie, sindrom Down, schizofrenie şi alte boli moştenite;
  • stagnarea dezvoltării copilului;

Când introduci glutenul (cerealele), în alimentaţia copilului?

 

Potrivit specialiştilor, introducerea glutenului trebuie amânată cel puţin până la vârsta de 6 luni, tocmai pentru că unii copii, din motive ge­netice, nu tolerează această proteină. Introducerea glutenului în primele 3 luni de viaţă creşte de 5 ori şansele de a face celiachie. Riscul este la fel de crescut şi dacă proteina este intro­dusă prea târziu în alimentaţie, la peste 7 luni.

La începutul diversificării, este recomandat să folosiţi cereale pentru bebeluşi care nu conţin gluten (orez, porumb, tapioca, mei, hrişcă, etc), urmând ca în 3-4 săptămâni să introduceţi şi alte sortimente de cereale pentru bebeluşi care con­ţin gluten.

 

Celiachia sau intoleranţa la gluten

 

Este o boală sistemică care implică întregul organism uman, a fost considerat mult timp ca fiind o boală a copilului, care se vindecă odată cu trecerea timpului. În ultimele decenii, rezultatele cercetării ei au dus la schimbarea concepție privind originea, tratarea, evoluția și incidența bolii în rândul populației. Astfel s-a demonstrat că motivul celiachiei, o intoleranța la gluten, este pe lângă manifestarea ei ca boală gastro-intestinală și originea unei boli de piele numită Dermatită herpetiformă Duhring (o afecțiune a pielii, necontagioasă dar ereditară, care apare ca urmare a intoleranței corpului la gluten și care face parte din grupul Enteropatiei gluten-senzitive).

Există persoane care au intoleranţă la gluten. O astfel de afecţiune se numeşte celiachie (sau boală celiacă) şi afectează aproximativ 1 din 200 de oameni. Sistemul imunitar respinge glutenul ingerat, iar această respingere duce la producerea unor leziuni la nivelul intestinului subţire, cu impact negativ în procesul de digestie şi absorbţie a substanţelor nutritive. Persoanele cu intoleranţă la gluten vor avea deficit de grăsimi, calciu, fier sau fosfaţi.

Cauzele exacte ale celiachiei sunt necunoscute. Ceea ce se ştie cert e că provine de la un defect ereditar. Dacă un individ o are, în mod normal se manifestă încă la 10% din rudele apropiate. Se poate manifesta la orice etate. Deseori din motive nu prea bine ştiute, celiachia se poate manifesta dupa câteva forme de traume : infecţii, maternitate, stres intens, vătămari fizice sau intervenţii chirurgicale

Organismul persoanei cu intoleranță, numită și celiachia, se apǎră de gluten prin formare de anticorpi. Celiachia nu se vindecă, boala odată apărută rămâne pe toată durata vieții. Pot dispărea în timp doar anticorpii și simptomele bolii, care însă reapar atunci când se consumă iar cereale cu gluten toxic, care sunt interzise. Tratamentul și evoluția bolii presupun evitarea totală a glutenului și înlocuirea cerealelor cu gluten prin produse fabricate din cereale fără gluten toxic, la care se adaugă aditivi alimentari capabili să înlocuiască proprietatea de liant al glutenului.

 

Tratamentul intoleranţei la gluten

 

Momentan nu exista un tratament contra celiachiei, singura modalitate de a o ţine sub control este dieta glutenoprivă, eliminarea completă a glutenului din alimentaţie. Odataă exclus glutenul din alimentaţie inflamaţia intestinului subţire începe să  dispară în câteva săptămâni. La început poate vor fi necesare vitamine şi minerale prescrise de medici sau dieteticieni pentru a corecta deficienţele alimentare. O vindecare semnificativă a viliilor apare după câteva luni la copii şi tineri iar la cei adulţi dupa aproximativ 2-3 ani. Avantajele unei diete glutenoprive sunt semnificative, îndeosebi la copii. Nu numai că rezultatele fizice se îmbunătăţesc dar şi comportamentul şi creşterea se vor ameliora semnificativ.

Tratamentul intoleranţei la gluten constă în eliminarea completă și definitivă a tuturor produselor care conțin gluten.

Sunt interzise toate produsele din comerțul alimentar de larg consum care conțin sau pot conține proteine de grău, orz, ovăz, secară și hibrizii lor, respectiv: făină , griș, pâine, macaroane, biscuiți, sosuri, muștar, dulciuri, mezeluri și brânzeturi cu asemenea adausuri sau cu gluten din motive tehnologice, berea și borșul. Trebuie întotdeauna citită lista de ingrediente, întrucât glutenul poate fi prezent în multe produse unde nu ar putea fi bănuit inițial: înghețată, pufuleți, muesli, chipsuri, fulgi de porumb, produse cu malț fără origine declarată.

Pentru mai multe informaţii vă recomandăm să vizitaţi site-ul oficial al Asociaţiei Europene a Societăţilor de Celiachie AOECS aoecs.org

noriel.ro