Copilăria este un univers complex, luminat şi înveselit de trăiri minunate, dar şi bântuit adesea de temeri, reale sau imaginare, cărora părinţii trebuie să le facă faţă. Sentimentul de frică se instalează mai serios în viaţa copilului cam după 4-5 ani. Acum, e suficient de mare pentru a gândi şi a-şi pune imaginaţia la încercare, dar şi suficient de mic pentru a nu face încă diferenţa între real şi fantastic.
Ce este frica copiilor?
Frica este o emoţie ce poate apărea atât în urma interpretării eronate a realităţii, cât şi în urma observării unor modele care manifestă, uneori doar demonstrativ şi în scop manipulator, senzaţia de teamă.
Cum se instalează frica la copii?
O modalitate foarte răspândită de a „dobândi” frica este prin asocierea unui stimul puternic, care depăşeşte capacitatea obişnuită de adaptare a organismului, cu un obiect comun, inofensiv. Cercetările experimentale au arătat cum copiii pot să deprindă teama de şoricei dacă aceştia sunt introduşi în cameră simultan cu un zgomot foarte puternic. Frica poate fi deci deprinsă în situaţii pe care adulţii nu le pot preîntâmpina.
Dacă părintele este speriat sau se teme de un anumit lucru, copilul poate învăţa, observându-1 pe acesta, că obiectul sau situaţia respectivă reprezintă un pericol. în acest fel el învaţă frica prin model. Părintele sau altă persoană importantă pentru micuţ poate să îi „transmită” acestuia frica lui, chiar dacă nu îi spune despre aceasta şi încearcă să o ascundă. El face acest lucru reacţionând non-verbal, limbaj pe care piticii îl cunosc foarte bine şi îl înţeleg.
Graniţa fină dintre real şi fantastic poate crea în mintea copilului confuzii în interpretarea realităţii. Ceea ce aude sau vede la televizor şi în jur poate fi baza pentru crearea unei lumi a lui însuşi, acel univers personal populat cu zâne, dar şi cu balauri.
Ce putem face?
Înțelegeți mesajul din spatele fricii
Decriptarea tuturor elementelor manifestate drept frică este foarte importantă, pentru a depista de unde vine, ce înseamnă frica pentru copil şi mai ales dacă e autentică. Există temeri „contrafăcute”, prin care cei mici caută să obţină atenţia părinţilor şi, spre exemplu, să doarmă cu ei. Există temeri dobândite, pe care părinţii pot să le facă să dispară la fel cum au şi apărut. Acest lucru se face prin asocierea obiectului fricii cu o consecinţă pozitivă şi plăcută pentru copil. De exemplu, baia de seară poate fi urmată de o poveste, citită de mami, în loc să fie urmată de singurătate în camera goală şi întunecoasă.> >
Tine-l cat mai departe de televizor, pentru ca inca nu cunoaste granita dintre real si fantastic!
Fiți siguri pe atitudinea dumneavoastră
Dacă simţiţi că frica micuţului vă induce panică, este esenţial să găsiţi mai întâi mijloacele de a învinge propria frică. Altminteri, nesiguranţa părintească este nu doar remarcată de prichindel, dar este interpretată drept o confirmare a temerii lui.
Eliminați violența și grotescul din viața micuțului
Dacă se uită la desene animate cu monştri, sânge şi scene dure, în care personajele îşi fac rău sau păţesc lucruri rele, gata cu televizorul. Mentalul lui este încă prea fragil pentru a primi astfel de informaţii, el poate interpreta greşit ceea ce percepe pe ecran şi se poate identifica uneori cu victimele atacate de monştri fioroşi. Universul intelectual al copilului se poate popula cu personaje pozitive şi cu scene senine, optimiste, cu basme a căror morală este educativă şi uşor de asimilat.
Fiți atenți la recompense
Dacă micuţul obţine cadouri, recompense, un plus de atenţie şi în general lucruri bune ori de câte ori manifestă frică, va deprinde repede că asta îi poate aduce beneficii proporţionale cu manifestarea temerii. Şi, normal, nu va dori să renunţe la ea pentru că îi este utilă. Gândiţi-vă cum puteţi reduce sau chiar elimina aceste beneficii secundare şi aveţi grijă ca aceste reguli să fie urmate consecvent de toţi membrii familiei.
Vorbiți-i despre realitate
Stimulaţi-l să vorbească despre fricile lui, ascultaţi-l fără să îl criticaţi sau să îl ironizaţi.
Explicaţi-i apoi cu grijă despre cum stau lucrurile în realitate şi experimentaţi această realitate împreună. De exemplu, dacă se teme de umbrele care se văd noaptea în cameră, stingeţi lumina şi împreună descoperiţi care sunt sursele acelor umbre. îl vei învăţa astfel să interpreteze corect realitatea.
- Frica poate fi un mesaj ce trebuie descifrat corect. Ea poate ascunde o nevoie.
- Conform zicalei că orice învăţ are şi dezvăţ, fricile dobândite pot fi vindecate.
- Dacă cei mari râd de fricile lui, copilul nu va scăpa de ele, ci va încerca să le ascundă, fapt ce poate avea consecinţe negative în plan psihic.
- Violenţa şi urâţenia ce apar câteodată în filme şi desene animate pot fi răspunzătoare de apariţia fricii şi de exacerbarea ei.
