Necesarul de vitamine şi minerale la sugari

Necesarul de vitamine şi minerale la sugari

Suplimentarea vitaminelor nu trebuie făcută de rutină la sugar, cu excepţia sindroamelor de malabsorbţie sau în cazul unor diete particulare. Aportul de vitamine din laptele uman este suficient, cu excepţia vitaminei D (400-800 UI/zi). Bebeluşii alimentaţi natural trebuie să primească un supliment de vitamina D sau să fie expuşi la soare. Indiferent de tipul de alimentaţie, în România se practică profilaxia carenţei în vitamina D prin administrarea acesteia fie zilnic (400-800 UI), fie în doze stoss la un interval de 2 luni, între 7 zile şi 18 luni de viaţă; pe toată perioada creşterii în sezonul rece sunt necesare suplimentele alimentare în vederea acoperirii necesarului de vitamina D.

 

Carenţe de vitamine au fost întâlnite la copiii hrăniţi cu preparate de lapte ai căror componenţi au fost distruşi sau omişi în procesul tehnologic de preparare sau la copiii hrăniţi natural ai căror mame aveau diete dezechilibrate. Mamele cu o dietă vegetariană au laptele carenţat în vitamina B12, mai ales atunci când regimul a fost prelungit în timpul şi înaintea sarcinii. Carenţa de vitamină B12 poate apărea şi la copii alimentaţi natural ai căror mame au anemie pernicioasă.

 

În perioada neonatală aportul de vitamina K este foarte important, deficienţa acesteia determinând sângerări sau boala hemoragică a nou-născutului. Aceasta se întâlneşte mai frecvent la nou-născuţii alimentaţi natural, pentru că laptele uman conţine doar 15 µg/L vitamină K, în timp ce preparatele de lapte îl conţin într-o cantitate de 4 ori mai mare. Necesarul zilnic este de 1-2 µg/zi. În multe ţări se foloseşte administrarea profilactică de vitamina K. Suplimentarea cu vitamine şi minerale trebuie prescrisă doar după o atentă evaluare a sugarului şi a dietei acestuia. Sugarii alimentaţi artificial necesită rareori suplimentarea de vitamine. Sugarii alimentaţi natural necesită administrare de
vitamina D.

Citeste  Febra laptelui - Mastita

 

Hipervitaminozele pot apărea prin administrarea de vitamine o perioadă îndelungată de timp. Cel mai frecvent întâlnite sunt:
• hipervitaminoza A – manifestată prin anorexie, întârzierea creşterii, hepatosplenomegalie, dureri osoase, creşterea fragilităţii osoase;
• hipervitaminoza D – manifestată prin greaţă, diaree, agitaţie, scădere ponderală, poliurie, nicturie, calcificări ale ţesuturilor moi.

 

Necesarul de minerale al bebeluşilor


Mineralele sunt necesare creşterii şi prevenirii diferitelor afecţiuni. Cu excepţia fierului şi a fluorului, mineralele sunt aduse într-o cantitate adecvată de o dietă echilibrată. Nevoile de săruri minerale sunt mai mari în perioadele de creştere, efort fizic, stări febrile. Pentru sinteza unui gram de proteine în perioadele de creştere sunt necesare 0,3 grame de săruri minerale pe zi.

 

Sodiul

Sodiul reprezintă principalul cation extracelular. Nevoile de sodiu sunt de 1-2 mEq/kgcorp/zi pentru sugar. Pentru acoperirea acestor nevoi este necesar un aport de 2-3 ori mai mare, respectiv 0,25-0,5 g/zi de sodiu. Aportul de sodiu este asigurat de laptele matern, laptele de vacă (are un conţinut de 3 ori mai mare decât laptele de mamă), legume, fructe, carne, peşte. Excesul de sodiu în alimentaţia sugarului, prin folosirea laptelui de vacă în primul trimestru de viaţă, produce deshidratare hipernatremică. Senzaţia de sete este mai mare la sugarul alimentat cu lapte de vacă. Plânsul copilului este interpretat drept foame, ceea ce va determina administrarea a încă unui biberon de lapte de vacă. Această practică favorizează obezitatea. La prematurii şi dismaturii alimentaţi cu lapte de vacă, în a 30-a zi de viaţă pot apărea edeme, prin ingestia de sodiu în cantitate mare.

 

Calciul

Aportul recomandat este de 400-800 mg/zi pentru copiii alimentaţi cu lapte de vacă, din această cantitate fiind absorbită doar 25-30%. Sugarii alimentaţi natural reţin 2/3 din cantitatea de calciu ingerată, necesarul de calciu recomandat acestora fiind de 210-500 mg/zi. Deficitul de calciu determină rahitism, tetanie, osteoporoză, mineralizarea deficitară a dinţilor.

Citeste  Un nou pas: hrana solidă a bebeluşului

 

Fierul

Rezervele de fier sunt suficiente pentru primele 4 luni pentru copiii născuţi la termen, epuizându-se mai rapid la prematuri. Aportul de fier recomandat în primele 6 luni este de 6 mg/zi. Necesarul de fier zilnic este de 8-15 mg/zi la prematuri şi 5-9 mg/zi la sugarul cu greutate normală la naştere. Sugarii alimentaţi natural au risc de anemie la 4-6 luni, depozitele de fier epuizându-se la 6-9 luni. Atât la sugarii alimentaţi natural, cât şi la cei alimentaţi artificial se recomandă administrarea de fier la 4-6 luni. Anemia feriprivă este mai frecventă la sugarii alimentaţi artificial datorită prezenţei unor factori ce inhibă absorbţia acestuia.

 

Zincul

Nou-născutul nu are rezerve de zinc, fiind dependent de alte surse pentru aportul acestuia. Zincul este mai bine absorbit din laptele uman decât din preparatele de lapte. Atât laptele matern, cât şi preparatele de lapte asigură o cantitate suficientă (0,3-0,5 mg/kgcorp).

 

Fluorul

Importanţa acestuia în prevenţia cariei dentare este bine documentată. Laptele uman conţine o cantitate redusă de fluor, preparatele comerciale de lapte conţinându-l într-o cantitate mai mare. Cerealele pentru copii, sucurile pentru sugari cu apa fluorinată sunt surse importante în această perioadă. Suplimentarea dietei cu fluor creşte riscul fluorozei şi nu este recomandată.

 

Necesităţi energetice şi de nutrienţi ale sugarului

Energie & nutrienţi 0-6 luni 12 luni
Energie  108 x G (kg) 98 x G (kg)
Proteine 2,2 x G (kg) 1,6 x G (kg)
Vitamina A (µg) 375 375
Vitamina D (µg) 5 5
Vitamina K (µg) 5 10
Vitamina E (mg) 3 5
Vitamina C (mg) 30 35
Tiamina (mg) 0,2 0,3
Riboflavina (mg) 0,3 0,4
Niacina (mg) 2 4
Vitamina B6 (mg) 0,1 4

sursa: Ministerul Sănătăţii

zenda.ro
| Termeni și condiții | Confidențialitate | RSS SuperMămici |
Sandale Ieftinecu 90% discount!
+