Invatamant alternativ: Waldorf, Step by Step, Montessori, Planul Jena, Freinet

Invatamant alternativ: Waldorf, Step by Step, Montessori, Planul Jena, Freinet

Planul Jena

Această alternativă pedagogică se leaga de numele lui Peter Petersen, de la Universitatea Jena din Germania, acolo unde, în 1924 a fost iniţiat un experiment şcolar. Cu timpul, văzându-se rezultatele remarcabile obţinute, Planul Jena a început să fie folosit pe scară largă, el bazându-se pe următoarele principii pedagogice:

  • gruparea – majoritatea timpului este petrecut de copii în grupuri eterogene de vârstă, după modelul familial;
  • activităţile de bază sunt cele care definesc fiinţa umană – conversaţia, jocul, lucrul (munca), serbarea (serbările marchează începutul şi sfârşitul de săptămână, aniversările, sosirea sau plecarea unui copil din şcoală ori din grupul de bază, sărbători religioase sau naţionale, alte evenimente importante din viaţa individuală, a şcolii sau a comunităţi);
  • participarea efectivă a copiilor este semnificativă în organizarea experienţelor educaţionale şi a activităţii, în amenajarea spaţiului, managementul clasei, stabilirea regulilor etc.

În alternativa Jena exista mai multe tipuri de grupuri:

  • grupuri de bază – din care pot fi identificate un număr de 4, în care, în funcţie de ritmul individual elevii pot sta mai mult sau mai puţin, dar anual o treime trebuie să paraseasca grupul: – inferior (6-9 ani); – mijlociu (9-12 ani); – superior (12-14 ani); – de tineret (14-16 ani);
  • grupuri de masă – formate spontan în jurul unei mese, în funcţie de afinităţile şi interesele copiilor. Sunt grupuri mici, de 3-6 persoane şi foarte dinamice;
  • grupuri de lucru – de nivel, în care criteriul vârstei este legat de cel al capacităţii de înţelegere;

Organizarea pe grupuri determină şi o altă organizare a cursurilor, în loc de orar zilnic, există doar un orar săptămânal.

Citeste  Frăţior sau surioară?

În procesul de învăţământ se combină mai multe tipuri de cursuri:

  • de iniţiere – a elevilor mai mici în deprinderi de bază;
  • opţionale;
  • de nivel – conţinuturile sunt împărţite pe mai multe niveluri, supraordonate;
  • de fixare – cadrul didactic lucrează împreună cu elevii;

Durata optimă a unei unităţi de predare-învăţare este de 75 de minute, în functie de tipul activităţii. La începutul şi la sfârşitul zilei, respectiv al săptămânii se fac întalniri în grup şi cu toată şcoala, în care se prezintă și se dezbat proleme de interes comun.

Dintre metodele si mijloacele cele mai utilizate de învatamant în alternativa Jena sunt de menţionat:

  • conversaţia (dialogul) – în diverse forme, obligatoriu la început şi final de săptămână;
  • jocul – cu deosebire în primii trei ani dar şi mai târziu, ca formă de recapitulare;
  • munca – utilizată în toate tipurile de cursuri, combinată adesea cu conversaţia şi jocul;
  • serbarea – loc şi rol foarte important în viaţa şcolară, având un caracter social foarte pronunţat;

Din punct de vedere al conţinuturilor educaţionale, acestea nu sunt diferite de cele ale şcolii tradiţionale, astfel încât copiii au oricând posibilitatea să migreze de la o şcoală organizată după Planul Jena la una tradiţională şi invers. Materiile sunt însă tratate interdisciplinar şi se porneşte – pe cât posibil – de la situaţii autentice de învăţare. Ţinându-se cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, la nivel preşcolar şi primar se pune accent deosebit pe intrarea în contract direct cu natura şi lumea înconjurătoare în general, deoarece experienţa personală este cea mai bună bază pentru învăţare.

Citeste  Discută despre protecția mediului

Câteva rezultate pozitive înregistrate până în prezent de cei care lucrează după modelul Planului Jena sunt:
– entuziasmul mai mare al educatoarelor şi copiilor pentru viaţa din grădiniţă, grija mai mare cu care educatoarele pregătesc procesul educativ;
– gradul mai mare de independenţă al copiilor faţă de adulţi şi astfel descătuşarea forţelor lor lăuntrice, stimularea fanteziei şi a spiritului lor de iniţiativă;
– îmbogăţirea grădiniţei cu diferite materiale didactice;
– mai buna împărţire a spaţiului din grădiniţă;
– conlucrarea mai strânsă a personalului cu părinţii copiilor din grădiniţă;
– accentuarea mai puternică a responsabilităţii, puterii de decizie, implicării şi libertăţii fiecărui membru al comunităţii educaţionale;
– rezultatele copiilor care sunt într-un proces continuu de învăţare naturală

În acest sistem nu se foloseste sistemul notării iar repetenţia nu există. Evaluarea este continuă, pe baza de observaţie. În Romania sistemul Jena s-a realizat începand din 1994 în sistemul preșcolar, fiind prezent acum în 12 unități școlare din Constanța, Botoșani și București.

Scoala Waldorf | Scoala Step by Step | Pedagogia Montessori | Planul Jena | Pedagogia Freinet

zenda.ro

Pages: 1 2 3 4 5

| Termeni și condiții | Confidențialitate | RSS SuperMămici |
Sandale Ieftinecu 90% discount!
+