Ce trebuie evitat in amenajarea camerei copiilor? Ce le place adultilor, nu intotdeauna este si recomandat copiilor, varsta si afinitatile isi vor spune cuvantul, precum si preocuparile diferite si anturajul si stilul de viata. (articol preluat de la www.casazen.ro).
Ce trebuie sa evitam atunci cand alegem, mobilierul pentru camera copilului?
Camera copilului trebuie sa respire de tinerete, veselie, lumina. E un spatiu de joaca, de studiu, de odihna. Priviti-l ca atare si nu incercati sa-l transformati intr-o biblioteca serioasa, intr-o sufragerie intesata cu tablouri de colectie, intr-un dormitor cu baldachine din alte secole. Este recomandat sa evitam anumite forme necorespunzatoare sau sofisticate, stiluri luxoase sau pretentioase, culori in tonuri saturate, modele incomode, un design nepotrivit sau avangardist.
Ce trebuie SA NU cumparam pentru camera copilului?
Piesele cu picioare sculptate savant nu se asorteaza deloc cu odaia prichindeilor. Copiii se lovesc necontenit in ele sau se baga dedesubt pentru a se ascunde ori pentru a dosi jucariile. Alteori plang fiindca nu pot scoate de acolo anumite lucruri care au intrat involuntar sub mobilier. Nu ar trebui sa cumparam pentru camera celor mici mobila din esente rare sau din lemn exotic. Avand un pret destul de mare, la prima zgarietura produsa de cel mic, un copil jucaus si nazdravan, nu ne vom simti prea zen cand vom constata ca a fost stricat dulapul din mahon furniruit cu abanos.
Nici taburetele bogate in ornamentatii sau usile pictate artistic si accesorizate cu manere aurite nu sunt binevenite in camera copilului. Iar despre masa de toaleta nici nu poate fi vorba. Copiii nu trebuie sa aiba acces la trusele cosmetice si de machiaj ale adultilor.
Sticla? Interzisa!
Ce sa caute in camera copilului piesele dotate cu o placa de marmura? Sau cu sticla de Murano? Sau oglinda venetiana. Furnirurile si incrustatiile alambicate din metal, fildes sau os, diferitele modele de garnituri cu frunze si ramuri impletite artistic, ceasul cu pendul, ceasul de portelan sau ceasul cu cuc, statuetele din bronz, ceramica ori jad – indiferent cat de zen pot parea – dulapurile tapetate cu oglinzi masive. Toate aceste decoratiuni incanta ochiul adultilor, insa pentru cei mici acestea devin apasatoare. Exuberanta varstei lor ii face jucausi si veseli, deci nu le taiati acest elan maturizandu-i inainte de vreme.
Sifonierul din camera copilului trebuie sa nu aiba usi glisante deoarece copiii le deschid greu si se enerveaza rapid atunci cand ele nu aluneca pe sine. Ori plang de mama focului, ori le distrug voit.
Si lista cu elementele care nu au ce sa caute in camera copilului este destul de lunga: o sofa cu un stil sofisticat si tapiserie din matase brodata cu fir auriu sau argintiu, console, servante, scrinuri, masa extensibila sau pe rotile, paturile cu talia gravata. Ce vise poate avea copilul cand doarme intr-un astfel de pat? Cat de linistit este somnul lui si cat de vesele momentele nocturne cand nu este inconjurat de o lume de basm, ci de una de monstri? Nici patul cu baldachin nu este o alegere inspirata. Micutii se sperie de orice umbra care planeaza deasupra lor.
Nu clasicului in camera copilului
Apoi fastul unui stil demult apus nu se asociaza cu spiritul dinamic al acestui mileniu in care robotizarea este la moda. Cine isi mai poate imagina astazi ca se poate pune in camera copilului un mobilier stil baroc, Biedermeier, Regence, Ludovic al XIV-lea sau Rococo? Stiu cei mici sa aprecieze sofisticarea si rigoarea altor epoci? Inteleg ei ce semnificatie are lemnul sculptat aurit, tapiseria victoriana, butonii metalici si ciucuri aurii?
Pentru copii, mostenirea de familie de generatii intregi capata valoare numai cand ajung la varsta adolescentei. Uneori mult mai tarziu realizeaza insemnatatea unor lucruri remarcabile care pot fi oricand un subiect viu disputat la orice casa de licitatii.
Ce alte piese de mobilier sunt de evitat in camera copiilor?
Nu sunt binevazute rafturile din sticla pentru comoda, biblioteca sau masa. Se sparg imediat si nu neaparat voit, ci din pura neatentie. Apoi, nu este adecvat mobilierul metalic, desi pare rezistent si fiabil. Copilul nu stie sa aprecieze frumusetea stinghiilor metalice din structura patului si a tabliilor lui. Mai mult, el isi prinde mainile si picioarele intre barele de fier forjat.
De asemenea, in camera copiilor nu trebuie sa existe nimic care sa se incuie cu cheia. Nici un dulap, setar, cutie sau lada. Copilul se joaca cu cheia si o pierde, o ascunde si uita unde a pus-o. In plus, sistemul nu are nici o utilitate atata timp cat cel mic nu poate sa roteasca rapid cheia in broasca.
Chiar si canapeaua coltar este improprie acestui spatiu. Ea nu are ce sa caute in camera copilului fiindca ocupa mult loc si este incomoda cand se transforma in pat. Toate tablourile cu imagini triste sau infricosatoare nu trebuie sa atarne pe peretii din camera copilului.
Copilului ii trebuie un univers frumos, colorat, linistit, luminos, care aminteste de imaginile din povestile nemuritoare si din desene animate preferate. Daruiti-i acest spatiu pentru o copilarie fericita. Camera copiilor va fi un mediu în care cei mici îşi vor petrece o bună parte din viaţă. Această perioadă, este decisivă pentru formarea personalităţii copiilor. Astfel, în momentul în care vă decideţi să faceţi schimbări în camera copilului, prima persoană care trebuie întrebată asupra acestui fapt, este chiar el. Studiind personalitatea fiecărui copil, se poate afla stilul ambiental care i se potriveşte cel mai bine, dar şi influenţa pe care o poate avea asupra creşterii, dezvoltării şi educaţiei sale.
