Alimentatia copilului de la 1 la 3 ani

Alimentatia copilului de la 1 la 3 ani

Alimentaţia copilului între 1 şi 3 ani se sprijină pe aceleaşi principii mari ca şi alimentaţia sugarului, adică i se dă hrana după nevoile organismului şi după posibilităţile de lucru ale aparatului său digestiv. Creşterea copilului cu vârsta între 1 şi 3 ani este mai înceată decât creşterea sugarului, activitatea însă este mult mai bogată, consumând pentru aceasta mai multă energie decât pentru creştere.

 

Activităţile copilului de 1-3 ani

 

Aşa, de exemplu, rămâne treaz peste 3-6 ore şi-şi umple perioada de veghe alergând dincolo încoace, căţărându-se, ridicând şi trăgând după el jucării sau obiectele ce îi vin la îndemână. Îşi organizează jocuri din ce în ce mai complicate, vorbeşte din ce în ce mai bine şi participă din ce în ce mai activ la viaţa din jur. Pentru toate aceste activităţi are nevoie de o alimentaţie bogată în substanţe energetice, iar în ceea ce priveşte capacitatea de hrană, aceasta este sporită.

 

Este pregătit de noi răsfăţuri culinare!

 

La vârsta de un an are 8 dinţi, la vârsta de 2 ani şi jumătate are deja 24 de dinţi, deci dentiţia de lapte îi este completă. Sucurile digestive sunt de  asemenea sporite şi variate. La această vârstă copilul are nevoie de 80 de calorii pe kilogram, iar alimentaţia trebuie să fie variată, atât sub raportul necesităţilor lui alimentare cât şi al modului de preparare al prânzului.

 

Varietate şi diversificare

 

Pentru satisfacerea principiului variaţiei şi pentru asigurarea numărului de calorii copilul va primi: lapte, ouă, carne pentru proteinele animale; mazăre, fasole verde, fasole uscată, linte şi alte legume pentru proteinele vegetale; unt şi ulei vegetal pentru grăsimi; zarzavaturi şi fructe pentru vitamine şi săruri minerale. Toate acestea au importanţa lor şi nu pot lipsi din alimentaţia copilului între 1 şi 3 ani.

 

Laptele

Laptele constituie încă hrana de bază în alimentaţia copilului antepreşcolar, însă nu trebuie să depăşească 500-600 gr./zi. Se poate da sub formă de lapte dulce, simplu sau cu cacao, în budinci, creme, iaurt, preparate cu făinoase, etc. Dacă unii copii nu suportă laptele dulce, atunci i se va acorda sub oricare altă formă (babeurre, lapte calcic, etc), pentru a nu se renunţa la el.

 

Ouăle

Ouăle constituie un aliment deosebit de folositor în hrana copiilor antepreşcolari, mai ales pentru bogăţia de vitamine, minerale şi grăsimi ale gălbenuşului. Copiii de la un an în sus pot mânca şi albuşul, se va da la început câte puţin, ca la orice aliment nou introdus, apoi se va creşte treptat cantitatea. Copiii primesc deobicei oul cu plăcere, este bine să li se dea din două în două zile, dacă nu i se dă simplu, în preparate i se poate a şi în fiecare zi. Ouăle fierte moi sunt cele mai indicate, se mai pot da şi sub formă de ochiuri fierte, cu unt.

 

Carnea

Carnea nu trebuie să lipsească din alimentaţia copilului de vârstă mică datorită puterii sale hrănitoare. I se va da carne cam de trei ori pe săptămână. Păstrăm preferinţa pentru ficat, carne de pasăre, creier, peşte alb şi carne de vită. Se pot da la un prânz 30-50 de grame, la început tocată mărunt, apoi tăiată în bucăţele mici pe măsură ce copilului i se completează dentiţia şi poate mesteca din ce în ce mai bine. Copilul de la 2 ani în sus poate primi mai multe proteine de natură vegetală aflate în leguminoase: mazăre uscată, linte, fasole uscată. Despre ele vom vorbi la zarzavaturi.

 

Grăsimile

Un regim alimentar bine chibzuit trebuie să conţină şi grăsimi. Grăsimile bune (sau bine suportate de copil) în această perioadă sunt cele din gălbenuşul de ou şi untul. Se poate folosi la prepararea prânzurilorşi ulei vegetal (de măsline, de seminţe de dovleac sau de floarea soarelui). Nu sunt deloc indicate: slănina, untura de porc sau seul de vacă. Untul se poate da la copiii mici în preparate sau cu pâine şi biscuiţi, în amestec cu marmeladă. Cantitatea este de maxim 20-30 gr./zi. Uleiul, se poate da în salate şi în preparate de până la 40 gr./zi. Grăsimile asigură copilului o parte din energia de care are nevoie.

 

Făinoase la copiii mici

Organismul copilului în creştere, indiferent de vârstă, are nevoie de mari cantităţi de hidrocarbonate (făinoase şi dulciuri). De aceea, făinoasele şi dulciurile, cerinţe fundamentale pentru necesităţile copilului, vor fi date zilnic. Dintre făinoase, se vor folosi aceleaşi produse care au fost introduse în perioada de sugar, adică: griş, făinuri de tot feluri, biscuiţi, în plus pâine şi paste făinoase. Până la vârsta de 2 ani se va da copilului numai pâine albă, care nu trebuie să fie proaspăt produsă. Pâinea, în cazul copiilor mici, trebuie să fie sfărâmată şi amestecată bine cu salivă în gura copilului, prin urmare copilul trebuie învăţat să mestece foarte bine. Cantitatea zilnică necesară este de aproximativ 150-200 gr./zi. Făinoasele se dau în fierturi, în lapte sau în prăjituri uşoare de casă.

 

Legumele

Legumele folosit în alimentaţia copilului între 1 şi 3 ani sunt aceleaşi: morcovi, cartofi, spanac, dovlecei, conopidă şi roşii. La acestea se vor adăuga treptat şi celelalte: fasole verde, mazăre verde, salată, ceapă, usturoi, pătrunjel, mărar şi puţină varză. Acestea din urmă sunt legume care au multe substanţe hrănitoare şi multă celuloză. Fasolea şi mazărea proaspete se vor da copilului proaspete sau uscate, şi, ca şi lintea, sunt legume bogate în proteine vegetale. Conţin în cantitate destul de mare şi celelalte substanţe hrănitoare: amidon, vitamine şi minerale. Pentru cantitatea de celuloză pe care o au, se dau cu băgare de seamă, la început în supă pasată, piure şi apoi ca sote.

Foile de salată verde, sunt bogate în substanţe minerale şi vitamine. Se dau tăiate fin, în salată. Ceapa este foarte bogată în vitamine. Se foloseşte chiar înainte de un an, la supe de legume, dacă copilul o suportă. Usturoiul conţine multe vitamine şi minerale şi are proprietăţi uşor antiseptice. Se poate hrăni copilul cu usturoi sub formă de zeamă strecurată, la salate, sau în cantităţi foarte mici, tăiat foarte mărunt. Pătrunjelul şi mărarul sunt de asemenea bogate în vitamine şi minerale, şi alături de usturoi, pot fi folosit ca şi condimente. Legumele se dau copiilor mici sub formă de supe şi piureuri dar şi sub formă de sote-uri (sote-ul de morcovi de exemplu).

Sote-urile sunt fierturile de zarzavaturi tăiate în felii mici, fierte în apă puţină, înăbuşite la foc domol. Se adaugă un pic de unt proaspăt, după fierbere, sau în timpul fierberii. Legumele cu multă celuloză se vor da la început tot sub formă de supe simple şi pasate apoi în piure-uri.

Sub formă de salate de crudităţi, legumele pot fi date copiilor mici de îndată ce au dinţii suficient de puternici astfel încât să poată fi mestecate bine. Legumele din care se fac salatele pentru copii sunt: morcovii, ridichile de primăvară, salata verde, mărarul, etc. Se taie foarte mărunt sau se dau prin răzătoare, se stropesc cu zeamă de lămâie (evitaţi oţetul), se pune puţină sare pentru gust şi se servesc la masa de prânz (după vârsta de 2 ani).

 

Fructele

Fructele nu vor lipsi de asemenea din alimentaţia zilnică a copilului între 1 şi 3 ani. Se dau, ca şi până acum, pentru vitamine şi săruri, nu însă numai sub formă de sucuri, piureuri sau compoturi ci şi crude. Merele şi perele se pot da curăţate şi tăiate în felii mărişoare. Zmeura, fragii, căpşunile, murele se dau presărate cu puţin zahăr, iar copilul le poate mânca cu linguriţa. Cireşele şi vişinele, la fel ca şi piersicile sau caisele necesită o atenţie sporită datorită sâmburilor.

Nu se vor da prăjituri de cofetărie, ciocolată în exces, băuturi alcoolice (vin, ţuică, bere), îngheţată etc. Alcoolul este strict interzis la copil pentru că nu are nimic hrănitor pentru acesta, şi în schimb, odată înghiţit, trece repede în organism unde distruge cu precădere ţesutul nervos, care este foarte delicat la copiii mici.

Citeşte mai departe despre Dieta si masa copilului de 1-3 ani

Pages: 1 2

| Termeni și condiții | Confidențialitate | RSS SuperMămici |
Moda la preturi mici!vezi oferta!
+